UNIVERSUL FLORILOR 2017
Povestea trandafirului roşu
Cu mult inainte ca lumea sa existe,
Asa cum este astazi, cu omul drept conducator.
Era doar raiul, gradina de poveste
Plina de fericire, si fara pic de dor.
Existand numai bine, si tot fiind sublim.
Natura inflorea sub cerul cel mai albastru.
Florile aveau corola, tulpina, insa niciuna spin.
Si se trezeau sarutate usor de lumina aceluiasi astru.
In fiecare dimineata ce-n tril de pasarele incepea
Sub boarea de diamant a stropilor de roua.
Un nou boboc se deschidea si stralucea.
Iar de invidie cerul se intuneca si incepea sa ploua.
Era o ploaie calda caci erau numai lacrimi
Si de cadeau pe-o piatra rasarea o noua floare.
Si nu dura decat o clipa prinsa-n doua inimi
Caci cerul se albastrea luminat de acelasi astru.
Cum oameni nu erau, decat Adam si Eva lui,
Splendoarea toata era privita doar de ingeri,
Dumnezeu, Fiul si Sfantul Duh ce hoinarea hai-hui.
Semanand fericire si rod prin palmieri.
Intr-o astfel de dimineata, Adam ce se plimba
Singur de la un rod la altul, si era fericit.
Vazu intr-o poiana o planta ce stralucea
Mai tare decat oricare alta si ramase impietrit.
Mai vazuse el flori, chiar multe si gingase.
Insa pana acum nu cunoscuse acel moment,
Cand dupa ce samanta a crescut si a devenit boboc,
Bobocul se deschide si se transforma intr-un mic monument.
Astfel stand si admirand minunea ce era
Invesmantata in albul pur si acoperita cu stropi de cristal.
Nu reusea sa inteleaga cum de sub cerul de peruzea,
Se preschimba albu in purpura unica a regnului foral.
Acel boboc era primul trandafir ce inflorise
Ce trebuia sa fie alb, precum patura de nea.
Insa se rusinase , si astfel sa inrosise,
Ca sa ramana astfel cat timp va fi si lumea.
Nu pentru c-a gresit sau ar fi avut vreo vina.
Si n-ar fi trebuit privit in timp ce parasea vestmantul de boboc.
Ci pentru ca era prea pur, facut fiind din lumina
Isi schimbase el culoarea in rosul cel de foc.
Calin Andrei
"Crizantema alba si crizantema galbena
Demult traiau pe o pajiste doua crizanteme frumoase: una alba si una galbena. Intr-o zi le-a vazut un gradinar batran care s-a indragostit de cea galbena. I-a cerut permisiunea sa o ia la el acasa, promitandu-i ca o va face sa arate si mai atragatoare, ca o va hrani bine si o va imbraca frumos. Crizantema galbena a fost atat de incantata de vorbele gradinarului, incat a uitat complet de sora ei. Cea alba a plans amarnic cand s-a trezit singura in mijlocul campului. Frumusetea ei simpla nu fusese apreciata. Dar mai rau era ca nu avea cu cine conversa si se plictisea ingrozitor. Crizantema galbena devenea tot mai frumoasa cu fiecare zi ce trecea. Nimeni n-ar mai fi putut recunoaste floarea simpla de pe camp: petalele ei erau lungi si ondulate, frunzele curate si bine ingrijite. Din cand in cand se mai gandea si la sora ei dar numai in trecere. Intr-o buna zi a venit la batran primarul satului. Acesta cauta o crizantema perfecta care sa serveasca drept model pt blazonul familiei daimyo-ului. Nu i-a placut insa crizantema galbena. El dorea una alba, simpla. La intoarcerea spre casa a dat intamplator peste crizantema alba de pe camp care plangea cu suspine. I-a spus povestea trista a vietii ei si s-a vaitat de prea multa singuratate. Primarul i-a spus ca a vazut-o pe sora ei, crizantema galbena, dar nu i-a placut. Ea era mult mai frumoasa. Auzind aceste vorbe, floarea s-a mai inviorat si-i venea sa sara in sus de bucurie cand a aflat ca primarul intentiona sa o ia de acolo ca sa serveasca drept model pt blazonul daimyo-ului. A fost transportata cu multa atentie in palachin si cand a ajuns la daimyo, toata lumea i-a admirat perfectiunea. Au venit artisti din toate colturile tarii ca sa o admire si s-o picteze. In scurt timp crizantema nu a mai avut nevoie de oglinda pt ca-si putea vedea chipul pictat pe toate lucrurile de pret ale daimyo-ului: pe cutite lacuite, pe armura, pe imbracaminte, pe asternut, pe perne. Cand ridica privirea, se vedea si pe pereti si pe paravan. A fost pictata in toate ipostazele si locurile posibile. Arata splendid! In timp ce chipul crizantemei albe a ramas imortalizat pe obiecte de pret, crizantema galbena a avut parte de o soarta trista: a fost admirat de vizitatori, dar admiratia lor a avut un caracter efemer. Intr-o buna zi a simtit ca n-o mai tin puterile si viata a parasit-o. Capul ei mandru candva, s-a plecat la pamant. Batranul a luat-o si a aruncat-o la gunoi."
Sursa: https://g1b2i3.wordpress.com/2008/10/19/povestea-trista-a-crizantemei-galbene/
"CRIZANTEMA de Otilia Cazimir
Au înflorit iar crizanteme,
Că-i prea târziu nici nu le pasă.
A fost și soare mai devreme
Și-acuma ploaia se revarsă.
Noi vă privim plini de-încântare,
Sclipiri de gingașă lumină.
Dragi crizanteme din grădină
Știau că ploaia vrea să vină."
Sursa: http://forum.didactic.ro/povesti-despre-flori-de-toamna-t10899.html
OLGA CIOLACU - "CRIZANTEME - FLORI DE TOAMNA"
Sursa: https://youtu.be/YZZ3R0--K2A